Riscurile
sunt identificate la orice nivel unde se sesizează că există
consecinţe asupra atingerii obiectivelor şi pot fi luate măsuri
specifice de soluţionare a problemelor, ridicate de respectivele
riscuri.
Riscurile
nu pot fi identificate şi definite decât în raport cu obiectivele
a căror realizare este afectata de materializarea lor. Din această
cauză existenţa unui sistem de obiective clar definite în
organizaţie constituie premisa esenţiala pentru identificarea şi
definirea riscurilor.
Riscul
este o incertitudine, şi nu ceva sigur.
Prin
urmare, atunci când se identifică un "risc” se analizeaza
dacă nu este vorba despre o situaţie existentă, care are un impact
asupra obiectivului. De cele mai multe ori, situaţia existentă
reprezintă un risc materializat, adica unul care s-a produs.
Nu
constituie riscuri probleme (situaţii, evenimente) care nu pot
aparea.
Riscurile
sunt probleme care pot aparea , şi nu probleme (situaţii,
evenimente) a căror apariţie este imposibilă.
Nu
constituie risc o problema care va aparea cu siguranţă.
Acestea
nu sunt riscuri, ci certitudini.
Riscurile
nu sunt definite prin impactul lor asupra obiectivelor.
Impactul
nu este risc, ci consecinţa materializării riscurilor asupra
realizării .obiectivelor. Impactul este un efect ce îşi are
orginea în risc şi nu riscul însusi;
Riscurile
sunt situaţii, evenimente probabile, care dacă s-ar materializa ar
avea consecinţe asupra obiectivelor
Nu
se identifica riscuri care nu afectează obiectivele.
Nu
există riscuri în mod absolut, ci numai riscuri corelate cu
obiectivele
Identificarea
riscurilor nu este un scop în sine.
Scopul identificării riscurilor este tocmai inventarierea acelor probleme care ar putea conduce la nerealizarea obiectivelor, dacă s-ar materializa (ar deveni situaţii de fapt).
Scopul identificării riscurilor este tocmai inventarierea acelor probleme care ar putea conduce la nerealizarea obiectivelor, dacă s-ar materializa (ar deveni situaţii de fapt).
Evaluarea
riscurilor
presupune evaluarea probabilităţii de materializare a riscurilor şi
a impactului (consecinţelor) asupra obiectivelor în cazul în care
acestea se materializează. Combinaţia dintre nivelul estimat al
probabilităţii şi nivelul estimat al impactului constituie
expunerea la risc, în baza căreia se realizează profilul
riscurilor.
Scopul
evaluării riscurilor este de a stabili o ierarhie a acestora la
nivelul organizatiei care, în funcţie de tolerabilitatea
la risc acceptată, permite stabilirea celor mai adecvate modalităţi
de tratare a riscurilor şi de delegare a responsabilităţii de
gestionare a acestora.
Evaluarea
riscurilor presupune parcurgerea următoarelor etape:
● evaluarea
probabilităţii de materializare a riscului identificat;
● evaluarea
impactului asupra obiectivelor în cazul în care riscul s-ar
materializa;
● evaluarea
expunerii la risc, ca o combinaţie între probabilitate şi impact;
● stabilirea
toleranţei la risc.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu